A doua afecțiune care poate conduce la pierderea dinților este boala parodontală denumită, pe vremuri, „parodontoză”.
Această afecțiune distruge sistemul de prindere al dintelui la nivelul osului și, lăsată netratată, poate duce la:
- Mobilitate dentară – dinții încep să se miște;
- Migrări dentare – nemaiavând susținere la nivelul osului, dinții încep să își modifice poziția și apar spații între aceștia care, cu timpul, se tot măresc;
- Avulsii dentare: dinții cad singuri, fără durere sau efort.
Și de această dată, cauza acestei boli este reprezentată de bacteriile de la nivelul cavității orale care, în prezența plăcii bacteriene, a tartrului dentar, a coroanelor dentare incorect adaptate pe dinte (coroane care nu permit igienizarea corespunzătoare și care rețin mereu resturi de alimente sub ele) afectează țesutul de suport al dinților (gingia și osul).
Primul semn al afectării gingiei și a osului este sângerarea gingiei la periaj. În mod normal, gingiile sănătoase nu sângerează la periaj. Gingiile sunt create pentru a suporta forțe provenite din mestecarea alimentelor dure, așadar, simplul periaj cu o periuță cu peri moi/soft nu se poate compara cu sarcina pe care trebuie să o îndeplinească gingia. Prin urmare, sângerarea din timpul periajului nu constituie un lucru normal.
În cazul în care efectuați un periaj corespunzător urmând pașii pe care i-am discutat în articolul anterior și totuși observați persistența sângerării gingivale, este indicat să consultați un medic dentist.
Boala parodontală este o boală nedureroasă și poate trece neobservată o perioadă lungă de timp. De obicei, motivul pentru care pacienții consultă medicii dentiști este reprezentat de către sesizarea faptului că dinții se mișcă. Deseori, în aceste momente, opțiunile de tratament devin limitate, deoarece o cantitate mare din țesutul de suport al dintelui a fost pierdută.
Trebuie să reținem faptul că: o igienă corespunzătoare, o alimentație bine aleasă și consultul periodic vă pot asigura o dantură frumoasă și, cel mai important, sănătoasă.